Asihara Karate-sportul meu

Inedit pentru Argeş! Cel mai tînăr antrenor de karate din judeţ a luat examenul pentru centura neagră 1 dan. La jumătatea lunii august, în staţiunea Eforie Nord, timp de o săptămînă, piteşteanul Tiberiu Tănase a participat la stagiul naţional de ashihara karate, finalizat cu examenul pentru centură.
Pregătirea: şase antrenamente
Singurul antrenor de karate şi Tae Bo cu master în Educaţie Fizică şi Sport şi un curs de antrenor la Federaţia Română de Arte Marţiale la Bucureşti, Tiberiu Tănase face arte marţiale de 12 ani. Piteşteanul a terminat profilul de Fizică-Chimie la Colegiul Naţional Zinca Golescu. Timp de trei ani, a lucrat în învăţămînt, ca profesor de Educaţie Fizică şi Sport. Tînărul de 27 de ani a trebuit să aştepte 4 ani pentru a susţine examenul pentru centura neagră 1 dan şi pentru următorul, în care vrea să mai adauge un dan, va trebui să aştepte încă 2 ani. Stagiul de pregătire pentru acest examen l-a început înainte cu trei luni. Tiberiu a apelat la prietenul său Bogdan Găisanu, să-i conceapă un meniu special pe toată perioada pregătirii, şi la sensei Tony Băjan. „Înainte de acest stagiu, am avut o pregătire intensă timp de trei luni. În această perioadă, am făcut cîte şase antrenamente pe zi. Durata antrenamentului a început de la 1 oră pînă la 3 ore. De multe ori îmi era destul de dificil să merg la antrenament, dar de fiecare dată sensei Tony mă încuraja să termin antrenamentele. A fost dificil, atît din punct de vedere fizic, cît şi psihic“, ne-a mărturisit Tiberiu. În patru ore de efort psihic şi fizic, a avut 10 minute pauză
În stagiul de la Eforie Nord, Tiberiu a avut cîte trei antrenamente pe zi, iar examenul l-a susţinut în ce-a de-a şasea zi. Obosit, după antrenamentele dificile atît din punct de vedere psihic, cît şi fizic, piteşteanul de 27 de ani s-a mai pregătit şi în ziua examenului, după care a preferat să se odihnească. Începînd cu ora 21.00, pe un teren sintetic de fotbal, a demarat examenul. Din cei 70 de oameni din stagiune, doar 15 au susţinut examenul: pentru centura maro - 13 şi pentru neagră - 2. Pentru început, piteşteanul a trebuit să susţină proba de forţă şi a făcut 100 de flotări, 100 de abdomene, 100 de genoflexiuni şi 100 de extensii. A urmat proba de tehnică şi de luptă corp la corp, în care a trebuit să pună la pămînt 10 oameni, aşezaţi pe două rînduri, în cîte trei minute. Ultima probă necesita rezistenţă fizică şi psihică, pentru că, în 20 de minute, 20 de oameni cu centuri negre şi maro trebuiau să-l lovească pe Tiberiu cu forţă, iar el să se apere şi să încerce să-i pună la pămînt. După ce ca antrenor a reuşit să-şi demonstreze competenţele prin rezultatele obţinute cu elevii lui, unde predă (Piteşti, Mioveni şi Costeşti), Tiberiu Tănase a obţinut performanţa de a-şi lua centura neagră la 27 de ani: „Examenul de centură neagră, cît şi stagiul au fost conduse de cei mai buni sensei din ţară: Petrică Bulmagă, Nicu Dascălu şi Dan Mătuşa. Am terminat practic examenul la ora 1.00. Adică, în patru ore de examen fizic şi psihic, am avut 10 minute pauză. Pe ţară, cel mai mare nivel este cel de centură neagră şi trei dani. Acum, după centura neagră şi un dan, peste doi ani mai exact, o să pot da şi examenul pentru al doilea dan. Pentru mine artele marţiale sînt un stil de viaţă. Chiar dacă examenul pentru această centură a fost cel mai dificil pe care l-am dat pînă acum, o să continui să fac performanţă. Practicînd arte marţiale, am înţeles cu adevărat dictonul Cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei fi de neînvins!“.

Sensei Cristian Bolduţ practică arte marţiale de mai bine de 17 ani, timp în care a reuşit să câştige zeci de premii în ţară şi străinătate.
A început să practice artele marţiale la începutul anilor 90, pentru că „era la modă”, spune el. A practicat Judo sub indrumarea antrenorului Radics Ştefan de la Clubul Elcond. În 2004 a trecut la Kyokushin (Calea ultimul adevăr), considerat unul dintre cele mai dure sisteme de luptă.
„Specificul Kyokushinului este că reuşeşte să îmbine într-un mod armonios partea de pregătire fizică, tehnica şi mentală. Un practicant trebuie să fie puternic datorită faptului că, în competiţiile de Kyokushin, lupta este Full Contact, fără protecţii pe mâini sau picioare”, spune Cristian.
A câştigat peste 30 de medalii în competiţii naţionale şi internaţionale, însă dorinţa lui este să lupte în Japonia, patria Kyokushin-ului. „Fiecare concurs este un test, o provocare pentru tine, în care adversarul cu care lupţi nu face altceva decât să te ajute să fii mai bun, dăruindu-se în totalitate pe tatami. Dacă reuşeşti să invingi, eşti bucuros, dacă pierzi, încerci să vezi ce nu a funcţionat. În final, eşti câştigat fie că pierzi fie că învingi”, mărturiseşte sportivul.
A devenit sensei
În prezent, este legitimat la Clubul Vidalis unde este sportiv şi antrenor. De curând a devenit sensei. Pentru a deveni „profesor”, s-a bătut cu 50 de adversari, pe rând, fără pauză.
„Partea frumoasă în acest examen de luptă este că prieteni sau colegi de-ai tăi te «ajută» să promovezi examenul, lovindu-te cât pot de tare, iar tu trebuie să loveşti în permanenţă. Examinatorul te poate cădea la examen dacă adversarii nu lovesc destul de mult şi destul de tare. Examenul meu pentru «3 dan» a fost unul deosebit deoarece am fost examinat de Koen Schoenberg, preşedintele Federaţiei Europene de Kyokushin, care, după examen, m-a îmbrăţişat şi m-a felicitat într-un mod foarte emoţionant”, spune campionul.
Elevii săi, campioni europeni
Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate în calitate de antrenor. Elevii săi au urcat pe cele mai înalte trepte ale podiumului european. „Orice antrenor îşi doreşte rezultate cât mai bune, însă eu îmi doresc mai mult de atât, îmi doresc să contribui la formarea caracterelor elevilor mei într-un mod pozitiv”, susţine el.
Spune că nu are un model în acest sport. „Am doar prieteni de la care învăţ şi am învăţat mereu, şi bineînteles apreciez campioni precum Andy Hug, Kenji Midori sau prietenul meu Marius Ilaş. Apreciez foarte mult senseii de la care am învăţat”, afirmă el.
Timpul liber şi-l petrece alături de soţie şi fetiţă şi spune că îi place să călătorească şi să vizioneze filme.



Nascut la data de 23.07.1962, in localitatea Bucuresti Aurel Patru a inceput practicarea artelor martiale in anul 1978. La 32 ani petrecuti pe tatami astazi in anul 2010 poarta gradatia de 7 dan in karate shotokan. Rezultatele obtinute ca antrenor in decursul timpul il recomanda ca fiind unul din cei mai buni antrenori de karate shotokan din Romania .Ca urmare a performantelor obtinute a obtinit titlul de Antrenor Emerit. Este presedinte si antrenor la CS Aiko Bucuresti, club cu peste 200 de sportivi, 25 dintre sportivii antrenati de Sensei Aurel Patru au otinut la randul lor titlul de Maestru Emerit al Sportului. In anul 2002 si 2004, 2005 si 2006, 2008 a fost desemnat de catre Agentia Nationala pentru Sport antrenorul anului in cadrul Galei Sportului Romanesc.
Din 2006 este antrenor al sectiei de arte martiale a Clubului Sportiv Dinamo Bucuresti, aducandu-si un substantial aport la situarea Clubului Dinamo, pe locul 1 in clasamentele intocmite de catre Ministerul Tineretului si Sportului.
Vicepresedinte al Federatiei Romane de Arte Martiale (Presedintele departamentului de karate shotokan SKDUN si antrenor al echipei nationale SKDUN)
Din anul 2003 a fost ales Presedinte al Federatiei Internationale SKDUN (Shotokan Karate Do of United Nations ) In 2007 a fost ales din nou Presedinte pentru inca 4 ani..
A organizat stagii internationale in Romania cu urmatorii marii mastrii de karate: Tetsuhiko Asai 9 Dan (Japonia), Keigo Abe 8 Dan (Japonia), Toshiaki Namiki (Japonia), Gerry Breeze 7 Dan (Anglia), Jan Knobel 7 Dan (Olanda), Tonino Trota 7 Dan (Italia) , Colin Putt 6 Dan (Anglia), etc
Preda Karate de peste 27 ani avand peste 200 de elevii posesori ai centurii negre cu diverite grade: 1 Dan, 2 Dan, 3 Dan, 4 Dan, 5 Dan si 6 Dan
3. Contribuţii personale la susţinerea şi dezvoltarea Artelor Martiale pe plan intern şi internaţional:
Din anul 2001 de cand coordoneaza activitatea departamentului de karate shotokan SKDUN, acesta a cunoscut o dezvoltare puternica ( in 2001 la prima editie a camp. Nat. au participat 120 de sportivi din 7 cluburi, la ora actuala sunt afiliate peste 40 de cluburi si la ultima editie a Cam. Nat. au participat peste 800 de sportivi.). A reusit sa implice Primariile sectoarelor 1, 2, si 3 din Bucuresti, intr-un program de initiere in karate a elevilor din scolile acestor sectoare, astfel ca peste 3000 de elevi au fost initiati in karate ( multi dintre ei fiind selectati in loturi sportive pentru performanta). Prin acest program a facut o reala propaganda artelor martiale si implicit Federatiei Romane de Arte Martiale. A organizat anual demonstratii spectaculoase de arte martiale la care au fost invitati sa asiste in special copii, dar si personalitati din Romania. In toate aparitiile TV sau in articolele din presa a incercat sa faca cunoscuta valoarea educativa a artelor martiale si importanta practicarii artelor martiale in special in dezvoltarea armonioasa, fizica si psihica a copiilor, indiferent de stilul practicat sau de Federatia tutelara.



S-a îndrăgostit de karate după ce a vizionat filmele de acţiune, la televizor. Până acum are 31 de medalii interne şi internaţionale şi speră să devină antrenor foarte bun.
Bogdan pare o fire taciturnă. Vorbeşte puţin şi de cele mai multe ori preferă să spună că rezultatele muncii lui sunt cele care-l caracterizează. Bogdan a fost pasionat de artele marţiale de la vârsta de şapte ani, când a descoperit acest sport la televizor vizionând fimele de acţiune. Idolul său de pe atunci a fost actorul Jean Claude van Damme, pe care îl urmărea în toate peliculele ce apăreau pe micul ecran. Dorind să cunoască acest sport, l-a rugat pe tatăl său ca să-i afle unde este o sală de karate din Vâlcea, unde să practice acest sport. “Cum am aflat de dojo, am venit la sensei Paul Dinu. Dintre primele lecţii, cel mai mult mi-a plăcut să învăţ să număr în japoneză. Pe măsură ce evoluam, îmi doream să ajung la fel de priceput ca sportivii mai mari”, povesteşte Bogdan.
“Îmi doream să revin pe tatami”
La vârsta de nouă ani, karatistul a ratat primul campionat naţional datorită unei operaţii de hernie. Acest incident l-a ţinut departe de karate timp de trei luni, după care a revenit pe tatami. “Mi-am dorit foarte mult să mă întorc la sală. Când am putut să fac acest lucru, pe lângă antrenamente, priveam foarte atent atât pe profesorul meu dar şi pe colegi. De la fiecare vroiam să mai «fur» câte ceva. Visul meu era să pot participa la competiţii. Perioada aceea a trecut foarte repede şi nu am avut probleme la antrenamente” a spus sportivul.
Primul concurs internaţional la care a participat Bogdan a fost “Cupa Europei” din Cehia, competiţie unde a obţinut locul II la kumite. La această întrecere, karatistul a cunoscut sportivi de peste hotare şi a rămas impresionat de tehnicile şi procedeele lor. “Aveau alte stiluri decât cele cunoscute de mine, aşa că am avut ceva emoţii. Am încercat să fac o surpriză la acest concurs, dar nu mă aşteptam să câştig o medalie” a menţionat Bogdan.
Campion European la zece ani
Cea mai mare performanţă a sportivului este Campionatul European de Karate Wado-Kay, care s-a ţinut la Bucureşti, în anul 2008, unde Bogdan a ieşit pe locul I la kumite individual, şi locul II la Kata echipe. “Cel mai greu meci a fost primul, asta pentru că am avut şi cel mai bun adversar. M-am speriat puţin la început, dar am avut încredere în forţele proprii şi l-am învins” povesteşte Bogdan Gogoloşi. Visul lui este să participle inclusive la un campionat mondial şi und ear putea să-şi masoare forţele cu sportive de pe tot mapamondul